Cele o suta de povesti inventate de baiat au fost inregistrate de tatal sau, iar apoi transformate in texte.

“Eu spuneam si tata a inregistrat”, a spus copilul.

Tatal lui Dragos Merisca a afirmat ca in volum au fost incluse doar povestirile care i s-au parut mai interesante.

“Asa cum altii isi fac filmari cu copiii lor, eu am inregistrat. O parte dintre ideile lui care mi s-au parut mai interesante, le-am cules si le-am transformat in texte”, a declarat tatal copilului.

La lansarea cartii au participat scriitorii Liviu Antonesei si Nicoleta Dabija, precum si psihologul Bogdan Neculau.

“Dragos este dovada cea mai buna ca, intr-un fel, toti copiii sunt geniali. Exista o potentialitate infinita la un copil normal, problema este ce facem cu potentialul respectiv. Dragos este unul dintre cei norocosi, pentru ca a avut cine sa se ocupe de acest potential”, a declarat Liviu Antonesei.

Copilul a spus ca vrea sa devina arhitect, adaugand insa ca are in minte si alte povesti care vor aparea intr-o alta carte.

Sursa

Volumul laureatei premiului Nobel pentru literatura pe 2009 va fi lansat pe 12 iunie, la ora 16.30, si va fi prezentat de Mircea Cartarescu, Simona Kessler, Alexandru Al. Sahighian, Rodica Binder si Denisa Comanescu. La sfarsitul lunii septembrie, Herta Muller va veni la Bucuresti, unde va fi protagonista unei serii de evenimente speciale organizate de editura Humanitas.

Un alt eveniment editorial este lansarea volumului “Dupa 20 de ani. 1989″, de Ion Iliescu, la editura Semne. Fostul presedinte va acorda autografe, la eveniment, joi.

Cea de-a V-a editie Bookfest numara peste 100 de lansari, concerte, un spatiu dedicat copiilor si un intreg pavilion pentru evenimentele legate de prezenta in premiera a unei tari invitate – Spania. Editia de anul acesta a targului are loc in pavilioanele 13-17 ale Romexpo, pe o suprafata de circa 14.000 de mp, la fel ca si in 2009. Intrarea la targ este libera.

Gabriela Adamesteanu isi lanseaza la Bookfest, sambata, la standul Polirom, noul sau roman, “Provizorat” – o impletire de povesti si istorii personale si un portret al Romaniei secolului al XX-lea. De asemenea, scriitoarea va participa, joi, la masa rotunda intitulata “Experienta narativa in viziunea scriitoarelor spaniole si romane”, alaturi de Cecilia Stefanescu si de o parte din invitatele din Spania – Carme Riera, Rosa Montero si Milagros Frías.

Printre evenimentele editurii Cartea Romaneasca de la Bookfest se numara lansarea romanului “Ana Maria si ingerii”, de Radu Aldulescu, inspirat dintr-o poveste de viata reala, si “Gluma ruseasca”, de Dragos Ghitulete.

Mircea Cartarescu este asteptat, sambata, la standul Humanitas, pentru a-si lansa volumul de proza “Frumoasele straine”, dar si pe cel de versuri intitulat “Nimic” – un neasteptat text “de sertar”, recuperat de poet dupa multi ani dedicati prozei. Cartarescu va face, insa, si un adevarat tur de forta prezentand volumele Monicai Pillat si ale lui Dinu Pillat, antologia unui poet strain favorit – Allen Ginsberg -, precum si titluri ale altor autori romani care s-au aplecat asupra cercetarii literare, istorice sau spirituale. Cartarescu va mai participa, pe 13 iunie, la masa rotunda “Pentru cine scriem? Cine ne citeste?”, alaturi de compatriotii Ana Blandiana, Ana Maria Sandu si Cezar Paul Badescu si de invitatii spanioli Rosa Montero, Milagros Frías si Ray Loriga.

Printre lansarile Humanitas de la Bookfest se mai numara volumele “Generalul Ion Mihai Pacepa. Orizonturi rosii”, de Lucia Hossu Longin, si “Intalnire cu un necunoscut”, de Gabriel Liiceanu.

Anul acesta, editura Curtea Veche aduce invitati speciali la targ: Péter Esterházy, Morten Hansen, Ray Loriga, Najat El Hachmi si Petru Popescu. Printre volumele care vor fi lansate la editura se numara “La inceput, eram inca un om normal – Iolanda Malamen in dialog cyberspatial cu Péter Esterházy”, “Fata din Nazaret”, de Petru Popescu, si “Cazuti din cer”, de Ray Loriga.

Si vedetele de televiziune isi vor lansa carti, la Bookfest: Dan Negru lanseaza “Amintiri in ALB si Negru”, sambata, la pavilionul Corint, iar Oreste Teodorescu lanseaza cartea “Codul lui Oreste”, la Rao, joi.

Editia de anul acesta a Bookfest gazduieste si traditionala gala de decernare a premiilor Uniunii Scriitorilor din Romania pe anul 2009.

Spania este tara invitata a celei de-a V-a editii Bookfest. Conform organizatorilor, Asociatia Editorilor din Romania (AER), “acest demers reprezinta inceputul unei traditii de prezenta internationala prin care se doreste aducerea in atentia cititorilor a culturii altor tari si punerea lor in valoare. Importanta operelor literare si artistice, numeroasele traduceri ale autorilor spanioli, clasici si contemporani, publicate in Romania, dar si ale autorilor romani publicate tot mai mult in spaniola sunt principalele argumente ale invitarii Spaniei la aceasta editie”.

Autorii spanioli invitati la Bookfest sunt, pe langa Ray Loriga, Angelica Liddell, Carme Rier, Lorenzo Silva, Paula Izquierdo, Rosa Montero, José Ramón Fernández, Milagros Frías, alaturi de traducatorii Joaquin Garrigos si Catalina Iliescu Gheorghiu.

Copiii sunt atrasi la aceasta editie Bookfest prin prezenta Clubului Soriceilor de Biblioteca – spatiu de lectura, joc si creativitate, cu un bogat program de evenimente: lectura in biblioteca si pe scena, ateliere de desen si de creativitate, teatru pentru copii, jocuri educative pe calculator, lectii de circulatie rutiera, conferinte, expozitii de ilustratie si de fotografie, concursuri etc. De asemenea, in Pavilionul 13, dedicat Spaniei la Bookfest 2010, actorul Marian Ralea va interpreta pentru copii povesti si basme spaniole.

Vizitatorii Bookfest pot dona carti care vor fi distribuite unor comunitati romanesti din Serbia si Bulgaria si unor centre de plasament din judetul Ilfov, de catre Biblioteca “Ion Creanga” si Asociatia Philos a studentilor Facultatii de Filosofie a Universitatii Bucuresti.

Subiecte legate de piata de carte, precum cartile electronice, cartile distribuite cu ziare, ilustratia de carte, bibliotecile sau productiile de criza, vor fi abordate in cadrul unor colocvii organizate de Federatia Editorilor din Romania la Bookfest.

Printre evenimentele Bookfest 2010 se numara si concertele pe care le vor sustine la salonul de carte artistii Ada Milea, Ioan Gyuri Pascu & The Blue Workers, Maria Raducanu impreuna cu invitatii ei – Krister Jonsson (chitara electrica), Toma Dimitriu (pian electric) si Pedro Negrescu (contrabas).

De asemenea, José Luis Montón – chitara si Odei Lisazo – percutie, doi dintre membrii grupului Suite Hispania, vor oferi un recital de flamenco in prima zi de Bookfest, miercuri seara, pe scena Pavilionului 13. Intregul grup Suite Hispania va sustine un concert la Sala “Toma Caragiu” a Teatrului Bulandra, pe 12 iunie.

Pastrand traditia, pe langa manifestarile dedicate evenimentelor editoriale, Bookfest va gazdui si proiectii de film, “TIFF la Bookfest” continuand si in acest an.

Salonul International de Carte Bookfest 2010 este organizat de Asociatia Editorilor din Romania (AER), sub egida Federatiei Editorilor din Romania si patronajul ministerelor Culturii roman si spaniol, al Federatiei Editorilor din Spania si Institutului Cervantes de la Bucuresti, al Ministerului Afacerilor Externe si Primariei Municipiului Bucuresti.

Sursa: Mediafax

Fie ca planuiti o vacanta plina de aventura sau una unde relaxarea este cuvantul cheie, cu siguranta ca veti gasi loc in bagaj pentru o carte. Care sa fie insa acea carte? Aici interveniti voi. Propunerile voastre trebuie sa fie in ton cu vara, sa ne completeze vacanta si, de ce nu, sa ne-o prelungeasca, macar in suflete. Asadar, ne ajutati sa facem bagajul?

Sa aveti o vacanta… ca la carte!

Editia 2010 vine cu o noutate: Spania este tara invitata la Salonul de Carte, lansandu-se astfel o traditie de prezenta internationala tot mai ampla in Pavilionul 13. Valoarea operelor literare si artistice, numeroasele traduceri ale autorilor spanioli, clasici si contemporani, publicate in Romania, dar si ale autorilor romani publicate tot mai mult in spaniola sunt principalele argumente ale invitarii Spaniei la aceasta editie. Vor fi organizate diverse mese rotunde cu sase romancieri, doi dramaturgi si doi traducatori spanioli impreuna cu colegii de breasla romani.

Programul de vizitare incepe la 10:00 si se termina la 20:00 (miercuri, joi, sambata), 22:00 (vineri) sau 18:00 (duminica).

Anul acesta, la Bookfest, cartile au… un sabor especial!

Am profitat astfel la maxim de timpul avut la dispozitie, asa ca sper sa ma intelegeti daca nu sunt prea coerenta in exprimare: picioarele inca ma dor si mintea inca imi este aiurea, pe undeva prin stradutele din zona Montmartre. Intotdeauna mi-am imaginat ca scarile din fata Sacre-Coeur sunt numai bune pentru a citi o carte (daca poti sa faci abstractie de agitatia din jur), la fel si numeroasele terase care impanzesc orasul: ce merge mai bine cu o cana de ciocolata calda decat o carte buna?

Daca ajungi la Paris, ai de unde alege cand vine vorba despre carti. Sa nu uitam ca pe langa librarii, orasul de pe malul Senei se lauda cu celebrii sai buchinisti. In metrou vezi mai putini oameni citind o carte decat la noi, dar banuiesc ca la ei ziarele nu ofera carti… In rest, francezii sunt nationalisti pana la capat: prefera muzica lor, masinile lor, mancarea lor si, bineinteles, scriitorii lor.

Fara indoiala insa, cel mai citit este Ghidul Parisului, singura carte pe care am avut-o si eu la mine, de altfel, si asta pentru ca Parisul nu le mai apartine de mult francezilor, ci lumii intregi.

Va doresc sa ajungeti sa cititi o carte la Paris sau oriunde altundeva va doriti! Si ca tot am adus vorba, chiar sunt curioasa: care sa fie acel loc?

Cu discounturi ce ajung pana la 70%, targul vine cu o oferta extinsa de carte romaneasca, straina, produse audio-video, obiecte de anticariat si numismatica. O prezenta inedita o constituie primul e-book reader comercializat in Romania care incorporeaza o biblioteca electronica in limba romana. Cumparatorii vor primi cadou un card de memorie ce contine 101 carti fundamentale ale literaturii romane.

Nu va lipsi nici de aceasta data traditionala tombola, in urma careia norocosii castigatori vor pleca acasa cu cate 3 kg de carte din domeniul preferat. Numele acestora va fi afisat in data de 22 martie, pe site-ul dallesrevolution.ro.

Intrarea la targ este libera, programul de vizitare fiind intre orele 10:00 – 20:00. Sa inceapa goana dupa chilipiruri!

Povestea “Cartii insemnate” de la Vellant este urmatoarea: 186 de cititori au primit cate o pagina dintr-o carte-surpriza de 186 de pagini, care urmeaza sa fie lansata in 2010. Fiecare dintre ei a fost rugat sa personalizeze pagina primita dupa bunul plac, desenand-o, corectand-o, comentand-o, lasand o pata de cerneala sau o urma de cafea.

La final, paginile „insemnate” au fost stranse si astfel a fost realizata o editie limitata a cartii-surpriza ilustrate, care poarta semnaturile cititorilor.

Printre semnatarii paginilor se numara Alexandru Andries, Ada Milea, Alexandrina Hristov, Ciubi (Pisica Patrata), Marius Chivu, Costi Rogozanu, Dumitru Gorzo, Matei Branea sau Marius Constantinescu.

Lansarea ineditului volum va avea loc joi, 25 februarie, in mansarda Librariei Carturesti, in prezenta tuturor celor 186 de autori.

Sursa: evz.ro.

Romanul a apărut în secolul XVIII, atunci când circumstanţele financiare şi tehnologice au permis apariţia sa ca gen. Noile tehnologii de printare la nivel industrial permiteau scoaterea unor tiraje relativ mari la un preţ scăzut, iar piaţa capitalistă emergentă în acea periadă a făcut pentru prima oară operele literare accesibile maselor, devenind nu doar o formă de instruire exersată în academii şi scoli, ci şi o formă de entertainment a clasei mijlocii. Odată ce lectura romanelor s-a instaurat ca modă, aceasta a putut fi transformată în business.

Schimbarea la faţă a autorului

Editurile secolului XX sunt business-uri mult mai complexe decât acum doar câteva zeci de ani în urmă, iar industria cărţii se aliniază ca modele de afaceri, marketing şi promovare în acelaşi rând cu orice alte companii de producţie.

Aparatele de marketing şi PR au schimbat statutul scriitorului din arhetipul boemului genial retras în lumea sa interioară în adevărat pop star care are nu doar un rol de producător, ci şi de entertainer, fiind obligat, pentru a face faţă noilor cerinţe, să susţină turnee de promovare, întâlniri cu cititorii, conferinţe sau evenimente mondene, să îşi creeze strategii de imagine sau să injecteze constant conţinut în extensiile online ale cărţilor. Agenţii literari au schimbat natura muncii scriitorului, practicând un soi de impresariat literar şi introducând încă un rol în industrie.

„La fel ca şi în artele vizuale şi performative, şi în domeniul cărţii trebuie să înceapă să se vorbească de “auctorialitate multiplă”. Oricum, există mai mulţi autori “up to date” decât edituri. La noi nu se poate vorbi încă de creativitate editorială, aşa cum în artele vizuale se vorbeşte de creativitate curatorială, dar editorul trebuie să acţioneze ca un curator, să imagineze linii întregi de proiecte, să propună autorilor proiecte în funcţie de o bună cunoaştere a potenţialului lor creator. La noi, autorii încă sunt lăsaţi să doarmă, să-şi rumege creativitatea (câtă e) pe calapoadele vechilor genuri: roman, poezie etc. Nu vine să-i trezească nimeni, să-i pună la lucru şi, deci, să-i scoată din zona mizeriei, a fantasmei de a fi asistaţi, să-i integreze social şi, deci, pecuniar”, spune teoreticianul Bogdan Ghiu pentru capital.ro. Răzvan Penescu, iniţiatorul proiectului Liternet.ro, vede autorul ca pe o creaţie a unui om de marketing, „ceea ce e trist, deşi unii dintre cei promovaţi sunt chiar buni”.

Ce nu merge în business-ul autohton

Titlurile din presa internaţională anunţă declinul  modelului de business actual în industria cărţii, iar recesiunea este doar unul dintre agenţii acestei schimbări. Era digitală a adus o revoluţie tehnologică şi economică asemănătoare cu cea de la începutul perioadei industriale, şi asta se reflectă deja în forma şi stilul romanelor.

Edituri mari precum Simon & Schuster, Macmillan, HarperCollins, Doubleday sau Houghton Mifflin Harcourt fac restructurări de personal şi îşi reorganizează afacerile, aşa cum este şi cazul editurii Nemira din România, care a anunţat că intră în reorganizare judiciară la sfârşitul anului trecut.

Unul dintre punctele nevralgice ale industrei de carte autohtonă este sistemul retrograd de distribuţie, pentru că distribuitorii nu se implică în promovarea cărţilor atâta vreme cât pot da la retur ce nu s-a vândut. „Pe de o parte este dificl modul de lucru, în sensul în care plăţile se fac pe măsura vânzărilor, existând astfel dreptul de a returna eventualele exemplare nevândute. În Germania, spre exemplu, colaborarea cu un distribuitor implică o mare responsabilitate din partea acestuia. Neavând dreptul de retur, fiecare librărie îşi dezvoltă propria strategie de marketing, astfel încât să îşi vândă cărţile achiziţionate de la edituri. O altă sensibilitate este că aproape toate librăriile seamănă perfect între ele. Nu sunt diferenţiate, indiferent de brand, majoritatea arată la fel. Acest fapt se traduce prin lipsa de atractivitate faţă de cititor”, explică Bogdan Ungureanu, directorul editurii Publica.

Răzvan Penescu vorbeşte, la rândul său, despre sufocarea cititorului prin aglomerarea pieţei cu cărţi prost traduse şi deloc nişate. „Asta face ca o carte cu potenţial de 10.000 de exemplare să se vândă în maximum 1.000. Faptul că ziarele vând 200-300.000 de exemplare din fiecare volum şi chiar faptul că LiterNet are o medie de descărcări de peste 4.500 de exemplare pe carte electronică, arată că piaţa pe care se joacă editurile e subdezvoltată”, a comentat Penescu.

Neintegrarea editurilor pe piaţa actuală de carte este, în opinia lui Bogdan Ghiu, consecinţa lipsei de curaj şi de anvergură: „Sistemul editorial românesc nu a devenit o industrie şi de aceea este extrem de fragil. Tocmai de aceea nu-şi permite nici mari gesturi, nici luxul dezvoltării unor adevărate nişe.

Cartea nu e moartă, cartea se transformă

În ceea ce priveşte viitorul cărţii, publicaţiile tradiţionale, de renume, se grăbesc să anunţe sfârşitul afacerilor cu cărţi, din cauza pirateriei, a recesiunii, a invaziei noilor suporturi de lectură sau a concurenţei pe care produsele de entertainment o fac cărţilor, în timp ce blogurile culturale şi publicaţiile underground sărbătoresc începutul unei noi ere în literatură. Aşa cum muzica devine din ce în ce mai versatilă, putând fi accesată într-o diversitate de forme, formate şi preţuri, romanul se va reinventa în ceva mai ieftin, mai accesibil şi mai prietenos pentru noile generaţii de cititori.

Una dintre cele mai folosite metode de marketing constă în colaborări cu industriile de entertainment precum jocurile video sau filmele. „Colaborările hibrid îşi arată deja potenţialul pe o piaţă deezvoltată, iar modelul Harry Potter este verificat. După cartea ambalată bine cu marketing cât cuprinde, urmează filmul, un blockbuster cu o coloană sonoră de zile mari, special compusă. Evident, urmează toate produsele de tip suvenire, jocuri etc. Cărţile hibrid îşi vor căuta tot felul de extensii specifice care să compenseze pierderile cauzate de piraterie sau de recesiune. Cartea va putea fi continuată de cititori pe pagini web, unde aceştia nu se vor mulţumi doar cu lectura pasivă, ci vor intra în pielea personajelor, ca în MMORPG-uri. Editorii se vor folosi de realitatea augmentată, pentru a scoate cartea din dimensiunea clasică”, explică Andra Matzal, reprezentanta editurii Art, pentru capital.ro.

Teoreticianul Bogdan Ghiu este însă de părere că România este departe de aceste scenarii care de pe plaiurile mioritice par de doemniul SF. „La noi? Nu cred că vor arăta în vreun fel colaborările hibrid de carte. Cel puţin în zona filmului, chiar e vorba de industrie. Poate micro-colaborări cu zona web divertismentului. Dar noi continuăm să fim o cultură tradiţionalistă, conservatoare, pentru care Cartea este ceva mare şi sfânt, ca Ştefan. Chiar şi cu schimbările de generaţie, genul acesta de colaborări va ţine de un model de import”, a subliniat Ghiu într-un interviu pentru capital.ro.

Noile modele de business

Noile modele de afaceri din domeniul cărţilor vor fi obligate să se orienteze din ce în ce mai mult către zona online şi să se diversifice într-un mod divers, atât sub formă de conţinut, cât şi ca abordare, format, distribuţie şi chiar interacţiune cu clienţii. „Se vor folosi din ce în ce mai mult de mediul digital şi, asemenea cinematografelor IMAX, vor trebui să-i ofere consumatorului ceva în plus. Cred că pe piaţa românească va creşte (ar trebui, cel puţin) oferta de literatură locală. Scriitorii români devin din ce în ce mai interesanţi atât pentru edituri, cât şi pentru cititori”, spune Andra Matzal.

Odată ce readerele electronice de carte vor deveni la fel de comune în casele oamenilor ca şi computerele personale, multe dintre acestea putând îndeplini inclusiv această funcţie, cartea se va vinde din ce în ce mai mult online, iar formatele hard-cover se vor vinde pe sistem print-on-demand: editare la cerere a unor titluri epuizate, dar din care ar fi contra-economic să se mai imprime un tiraj.

La nivel de conţinut, jucătorii învingători vor fi aceea care mizează pe conţinut nişat şi strategii personalizate de marketing. „În glumă, dar în serios, editurile viitorului vor semăna cu modelul Publica. Mai toate vor trebui să îşi restrângă adresabilitatea la un public mai nişat. Numai restrângând şi calibrând publicul ţintă te poţi dezvolta. Referitor la modelul de business al editurilor, o editură mică are şanse reale de supravieţuire. În momentul în care publici zeci de titluri lunar, destinul acestor cărti este unul tragic. Pe de o parte piaţa nu are o asemenea putere de asimilare, pe de alta nici tu ca editor nu ai timp suficient la dispoziţie pentru promovarea şi îngrijirea acestora. În plus, limitându-te la un public dintr-o anumită zonă de interes, vei deveni mai dezirabil şi mai încrezător pentru acesta”, comentează reprezentantul editurii Publica, Bogdan Ungureanu.

In fruntea clasamentului se afla “Amantul doamnei Chatterley”, de D.H. Lawrence, roman interzis o perioada in Statele Unite, Marea Britanie si Australia pentru ca ar fi sfidat bunele moravuri. Romanul spune povestea unei tinere femei, provenite din patura burgheza, casatorita cu un aristocrat ramas paralizat dupa razboi si care se va implica intr-o relatie extraconjugala cu cel care avea grija de vanatul de pe mosia soţului ei, Oliver Mellors.

Pe pozitia urmatoare se claseaza “Pranzul dezgolit”, de William Burroughs. Cartea, aparuta in America in 1963 (la patru ani dupa editarea sa la Paris), a fost obiectul unui proces considerat ultima actiune importanta de cenzura din Statele Unite impotriva unei lucrari literare. “Pranzul dezgolit” a fost singura lucrare literara cenzurata de academie, de posta americana, de serviciile vamale ale SUA si de autoritatile statale si locale. Cartea dezvolta tema toxicomaniei si a dependentei.

“Fahrenheit 45″ de Ray Bradbury este, in mod ironic, chiar o poveste despre interzicerea cartilor. Romanul a fost cenzurat in mai multe state in SUA si in scoli. Intriga se deruleaza in jurul unui pompier pe nume Guy Montag, a carui slujba este sa arda carti. Opera a fost publicata in 1953 si a fost interpretata ca o alegorie despre cenzura, desi Bradbury s-a impotrivit acestei idei.

“Lolita”, celebrul roman al lui Nabokov din 1955 se regaseste, de asemenea, in topul celor mai controversate carti, nominalizare legitimata prin faptul ca a fost interzis o perioada in Franta, Marea Britanie si Africa de Sud. Romanul este renumit atat pentru stilul inovator, cat si pentru subiectul controversat: Humbert Humbert, protagonistul cartii, devine obsedat sexual de o fata de 12 ani.

“Madame Bovary”, romanul care i-a adus celebritatea lui Gustave Flaubert, a fost interzis in Franta, iar Flaubert a fost judecat si mai tarziu achitat pentru acuzatia de “ofense aduse bunelor moravuri”. Intriga se deruleaza in jurul personajului feminin principal Emma Rouault, pasionata de detaliile fine ale vietii, care traieste cu iluzii si se ridica din deziluzii, care cauta fericirea in relatii amoroase.

O alta carte care a generat tensiuni in epoca a fost “Principele” lui Machiavelli, lucrare interzisa de Papa in 1559 pentru ca ar fi promovat principii anti-crestine. Cartea este un manifest politic, care examineaza structurile puterii, promovand valorile regimului militar, scrisa de ducele Machiavelli in 1513 si care a fost publicata dupa moartea acestuia.

“Adio arme” a lui Ernest Hemingway a fost interzisa in mai multe state din America pentru continut sexual explicit si a fost cenzurata in Italia pentru descrierea lipsita de cosmetizare a retragerii de la Caporetto din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, la care naratorul participa.

Eu una sunt curioasa daca ati citit vreuna din aceste carti si daca da, cum vi s-a parut? Si ce carti ati mai adauga in acest top? Primele titluri care imi vin mie in minte sunt volumele Marchizului de Sade si “Versetele satanice” ale lui Salman Rushdie.

Apropo, cum o fi sa nu poti sa citesti o carte de frica de a nu fi trimis la inchisoare? Prin comparatie, “Cartea fara nume”, cu tot cu amenintarea de pe coperta (Orice ai face nu citi “Cartea fara nume”), pare mic copil….

Sursa: Mediafax.

Aici veti putea descoperi cele mai noi titluri si colectii ale celor mai importante edituri si case de distributie de muzica si film.

De asemenea, in zilele de week-end, targul va cuprinde un amplu program de lansari, sesiuni de autografe, intalniri intre autori celebri si cititori, unde iubitorii de lectura, muzica sau film pot sa-si achizitioneze, la preturi speciale, titlurile dorite, si pot sa participe la evenimente deosebite sau se pot bucura de surprizele pregatite de organizatori in zilele de targ.