Cu discounturi ce ajung pana la 70%, targul vine cu o oferta extinsa de carte romaneasca, straina, produse audio-video, obiecte de anticariat si numismatica. O prezenta inedita o constituie primul e-book reader comercializat in Romania care incorporeaza o biblioteca electronica in limba romana. Cumparatorii vor primi cadou un card de memorie ce contine 101 carti fundamentale ale literaturii romane.

Nu va lipsi nici de aceasta data traditionala tombola, in urma careia norocosii castigatori vor pleca acasa cu cate 3 kg de carte din domeniul preferat. Numele acestora va fi afisat in data de 22 martie, pe site-ul dallesrevolution.ro.

Intrarea la targ este libera, programul de vizitare fiind intre orele 10:00 – 20:00. Sa inceapa goana dupa chilipiruri!

Oferiti-ne (si oferiti-va) in dar cele mai frumoase propuneri. Carti una si una, carti pe care, de ce nu, le-ati primit la randul vostru sau le-ati daruit cuiva drag. Chiar asa, daca ar trebui sa faceti cadou o carte, ce anume ati alege? Nu conteaza genul, autorul, numarul de pagini… Si ca sa facem votul mai interesant, vom veni si noi (eu si Andres) cu cate o propunere.

Ce ti-e si cu timpul asta! Parca mai ieri citeam “Mandrie si prejudecata”, iar acum deja ne pregatim pentru cel de-al 12lea titlu din bilioteca SR… La cat mai multe!

Aprilie:
1. Cismigiu & Comp., de Grigore Bajenaru
2. Trei intr-o barca, de Jerome K. Jerome
3. Firmin, de Sam Savage

Polul va fi deschis in perioada: 3-31 martie (ora 23.59).

„Sam Savage isi face debutul cu romanul de formare al unui sobolan erudit, traitor in Bostonul anilor ’60. Firmin este o elegie pe jumatate fantezista, pe jumatate riguroasa despre placerile literaturii, in care indoielile, temerile si dorintele oricarui scriitor ii sint atribuite unui sobolan cu un intelect hiperdezvoltat.” (Publishers Weekly)

„Imbinind meditatia filozofica si referintele literare abundente cu originalitatea si prospetimea stilului, Sam Savage creeaza o mica bijuterie comica despre pretul si rasplata iluziilor literare.“ (Booklist)

Editura: Polirom
An de aparitie: 2009
Numar de pagini: 256
Autor: Sam Savage

In acest jurnal de calatorie pe apele Tamisei, Jerome infirma toate prejudecatile referitoare la ironia englezeasca (prea putin spectaculoasa) si la epoca victoriana (conformista si sobra). Cartea isi datoreaza succesul si longevitatea umorului spumos cu care sunt evocate peripetiile a trei oraseni pentru care o calatorie de placere pe fluviu capata proportiile unei expeditii aventuroase, plina de neprevazut. Stilul unic al lui Jerome si spiritul sau de observatie, care i-au captivat pe contemporanii scriitorului, transforma Trei intr-o barca intr-un roman clasic al genului, la fel de surprinzator si pentru cititorii zilelor noastre.

Editura: Leda
An de aparitie: 2006
Numar de pagini: 488
Autor: Jerome K. Jerome

Editura: Litera
An de aparitie: 2009
Numar de pagini: 400
Autor: Grigore Bajenaru

Sincera sa fiu, nu auzisem de aceasta pana sa fie propusa, iar indarjirea cu care a fost votata mi-a deschis curiozitatea! Abia astept sa pun mana pe ea. De azi va asteptam comentariile aici, despre carte, cum ati aflat de ea, daca merita citita, recitita, etc.

Cine va avea cele ma interesante comentarii va fi premiat(a), ca asa e frumos! Premiul de luna asta e din nou secret, insa va garantez ca o sa va placa. E cartea perfecta pentru luna femeilor!

PS. O primavara superba sa aveti!

Dragilor,

Ma laud de obicei cu o doza nelimitata de rabdare… In unele cazuri rabdarea mi-e straina total. In curand, prin luna mai adica, The Club of Serial Readers va implini un an, un an in care ne vom fi laudat ca am citit cel putin o carte pe luna, ca le-am comentat impreuna, ca am impartasit impresii despre unele si altele…

Cu aceasta ocazie va anunt ca micutul nostru club va face inca un pas! Va trece de la ipostaza de club – blog la cea de club – site. Am mai spus eu in unele ocazii ca se lucreaza la Club, ca il modelam si iata ca rezultatele incep sa se vada.

Din punctul meu de vedere situl e gata, avem logo si design… insa cineva ma tot trage de maneca si zice “rabdare! inca putin!”.

Inca putin si va voi prezenta noul si minunatul nostru club. In poza e doar o mostra! Pana atunci va asteptam aici, discutiile continua, la fel si votul si propunerile ;)

PS. Nu ne-a lovit flacara violet! Hehe! Noi am lovit-o pe ea!

Povestea “Cartii insemnate” de la Vellant este urmatoarea: 186 de cititori au primit cate o pagina dintr-o carte-surpriza de 186 de pagini, care urmeaza sa fie lansata in 2010. Fiecare dintre ei a fost rugat sa personalizeze pagina primita dupa bunul plac, desenand-o, corectand-o, comentand-o, lasand o pata de cerneala sau o urma de cafea.

La final, paginile „insemnate” au fost stranse si astfel a fost realizata o editie limitata a cartii-surpriza ilustrate, care poarta semnaturile cititorilor.

Printre semnatarii paginilor se numara Alexandru Andries, Ada Milea, Alexandrina Hristov, Ciubi (Pisica Patrata), Marius Chivu, Costi Rogozanu, Dumitru Gorzo, Matei Branea sau Marius Constantinescu.

Lansarea ineditului volum va avea loc joi, 25 februarie, in mansarda Librariei Carturesti, in prezenta tuturor celor 186 de autori.

Sursa: evz.ro.

Romanul a apărut în secolul XVIII, atunci când circumstanţele financiare şi tehnologice au permis apariţia sa ca gen. Noile tehnologii de printare la nivel industrial permiteau scoaterea unor tiraje relativ mari la un preţ scăzut, iar piaţa capitalistă emergentă în acea periadă a făcut pentru prima oară operele literare accesibile maselor, devenind nu doar o formă de instruire exersată în academii şi scoli, ci şi o formă de entertainment a clasei mijlocii. Odată ce lectura romanelor s-a instaurat ca modă, aceasta a putut fi transformată în business.

Schimbarea la faţă a autorului

Editurile secolului XX sunt business-uri mult mai complexe decât acum doar câteva zeci de ani în urmă, iar industria cărţii se aliniază ca modele de afaceri, marketing şi promovare în acelaşi rând cu orice alte companii de producţie.

Aparatele de marketing şi PR au schimbat statutul scriitorului din arhetipul boemului genial retras în lumea sa interioară în adevărat pop star care are nu doar un rol de producător, ci şi de entertainer, fiind obligat, pentru a face faţă noilor cerinţe, să susţină turnee de promovare, întâlniri cu cititorii, conferinţe sau evenimente mondene, să îşi creeze strategii de imagine sau să injecteze constant conţinut în extensiile online ale cărţilor. Agenţii literari au schimbat natura muncii scriitorului, practicând un soi de impresariat literar şi introducând încă un rol în industrie.

„La fel ca şi în artele vizuale şi performative, şi în domeniul cărţii trebuie să înceapă să se vorbească de “auctorialitate multiplă”. Oricum, există mai mulţi autori “up to date” decât edituri. La noi nu se poate vorbi încă de creativitate editorială, aşa cum în artele vizuale se vorbeşte de creativitate curatorială, dar editorul trebuie să acţioneze ca un curator, să imagineze linii întregi de proiecte, să propună autorilor proiecte în funcţie de o bună cunoaştere a potenţialului lor creator. La noi, autorii încă sunt lăsaţi să doarmă, să-şi rumege creativitatea (câtă e) pe calapoadele vechilor genuri: roman, poezie etc. Nu vine să-i trezească nimeni, să-i pună la lucru şi, deci, să-i scoată din zona mizeriei, a fantasmei de a fi asistaţi, să-i integreze social şi, deci, pecuniar”, spune teoreticianul Bogdan Ghiu pentru capital.ro. Răzvan Penescu, iniţiatorul proiectului Liternet.ro, vede autorul ca pe o creaţie a unui om de marketing, „ceea ce e trist, deşi unii dintre cei promovaţi sunt chiar buni”.

Ce nu merge în business-ul autohton

Titlurile din presa internaţională anunţă declinul  modelului de business actual în industria cărţii, iar recesiunea este doar unul dintre agenţii acestei schimbări. Era digitală a adus o revoluţie tehnologică şi economică asemănătoare cu cea de la începutul perioadei industriale, şi asta se reflectă deja în forma şi stilul romanelor.

Edituri mari precum Simon & Schuster, Macmillan, HarperCollins, Doubleday sau Houghton Mifflin Harcourt fac restructurări de personal şi îşi reorganizează afacerile, aşa cum este şi cazul editurii Nemira din România, care a anunţat că intră în reorganizare judiciară la sfârşitul anului trecut.

Unul dintre punctele nevralgice ale industrei de carte autohtonă este sistemul retrograd de distribuţie, pentru că distribuitorii nu se implică în promovarea cărţilor atâta vreme cât pot da la retur ce nu s-a vândut. „Pe de o parte este dificl modul de lucru, în sensul în care plăţile se fac pe măsura vânzărilor, existând astfel dreptul de a returna eventualele exemplare nevândute. În Germania, spre exemplu, colaborarea cu un distribuitor implică o mare responsabilitate din partea acestuia. Neavând dreptul de retur, fiecare librărie îşi dezvoltă propria strategie de marketing, astfel încât să îşi vândă cărţile achiziţionate de la edituri. O altă sensibilitate este că aproape toate librăriile seamănă perfect între ele. Nu sunt diferenţiate, indiferent de brand, majoritatea arată la fel. Acest fapt se traduce prin lipsa de atractivitate faţă de cititor”, explică Bogdan Ungureanu, directorul editurii Publica.

Răzvan Penescu vorbeşte, la rândul său, despre sufocarea cititorului prin aglomerarea pieţei cu cărţi prost traduse şi deloc nişate. „Asta face ca o carte cu potenţial de 10.000 de exemplare să se vândă în maximum 1.000. Faptul că ziarele vând 200-300.000 de exemplare din fiecare volum şi chiar faptul că LiterNet are o medie de descărcări de peste 4.500 de exemplare pe carte electronică, arată că piaţa pe care se joacă editurile e subdezvoltată”, a comentat Penescu.

Neintegrarea editurilor pe piaţa actuală de carte este, în opinia lui Bogdan Ghiu, consecinţa lipsei de curaj şi de anvergură: „Sistemul editorial românesc nu a devenit o industrie şi de aceea este extrem de fragil. Tocmai de aceea nu-şi permite nici mari gesturi, nici luxul dezvoltării unor adevărate nişe.

Cartea nu e moartă, cartea se transformă

În ceea ce priveşte viitorul cărţii, publicaţiile tradiţionale, de renume, se grăbesc să anunţe sfârşitul afacerilor cu cărţi, din cauza pirateriei, a recesiunii, a invaziei noilor suporturi de lectură sau a concurenţei pe care produsele de entertainment o fac cărţilor, în timp ce blogurile culturale şi publicaţiile underground sărbătoresc începutul unei noi ere în literatură. Aşa cum muzica devine din ce în ce mai versatilă, putând fi accesată într-o diversitate de forme, formate şi preţuri, romanul se va reinventa în ceva mai ieftin, mai accesibil şi mai prietenos pentru noile generaţii de cititori.

Una dintre cele mai folosite metode de marketing constă în colaborări cu industriile de entertainment precum jocurile video sau filmele. „Colaborările hibrid îşi arată deja potenţialul pe o piaţă deezvoltată, iar modelul Harry Potter este verificat. După cartea ambalată bine cu marketing cât cuprinde, urmează filmul, un blockbuster cu o coloană sonoră de zile mari, special compusă. Evident, urmează toate produsele de tip suvenire, jocuri etc. Cărţile hibrid îşi vor căuta tot felul de extensii specifice care să compenseze pierderile cauzate de piraterie sau de recesiune. Cartea va putea fi continuată de cititori pe pagini web, unde aceştia nu se vor mulţumi doar cu lectura pasivă, ci vor intra în pielea personajelor, ca în MMORPG-uri. Editorii se vor folosi de realitatea augmentată, pentru a scoate cartea din dimensiunea clasică”, explică Andra Matzal, reprezentanta editurii Art, pentru capital.ro.

Teoreticianul Bogdan Ghiu este însă de părere că România este departe de aceste scenarii care de pe plaiurile mioritice par de doemniul SF. „La noi? Nu cred că vor arăta în vreun fel colaborările hibrid de carte. Cel puţin în zona filmului, chiar e vorba de industrie. Poate micro-colaborări cu zona web divertismentului. Dar noi continuăm să fim o cultură tradiţionalistă, conservatoare, pentru care Cartea este ceva mare şi sfânt, ca Ştefan. Chiar şi cu schimbările de generaţie, genul acesta de colaborări va ţine de un model de import”, a subliniat Ghiu într-un interviu pentru capital.ro.

Noile modele de business

Noile modele de afaceri din domeniul cărţilor vor fi obligate să se orienteze din ce în ce mai mult către zona online şi să se diversifice într-un mod divers, atât sub formă de conţinut, cât şi ca abordare, format, distribuţie şi chiar interacţiune cu clienţii. „Se vor folosi din ce în ce mai mult de mediul digital şi, asemenea cinematografelor IMAX, vor trebui să-i ofere consumatorului ceva în plus. Cred că pe piaţa românească va creşte (ar trebui, cel puţin) oferta de literatură locală. Scriitorii români devin din ce în ce mai interesanţi atât pentru edituri, cât şi pentru cititori”, spune Andra Matzal.

Odată ce readerele electronice de carte vor deveni la fel de comune în casele oamenilor ca şi computerele personale, multe dintre acestea putând îndeplini inclusiv această funcţie, cartea se va vinde din ce în ce mai mult online, iar formatele hard-cover se vor vinde pe sistem print-on-demand: editare la cerere a unor titluri epuizate, dar din care ar fi contra-economic să se mai imprime un tiraj.

La nivel de conţinut, jucătorii învingători vor fi aceea care mizează pe conţinut nişat şi strategii personalizate de marketing. „În glumă, dar în serios, editurile viitorului vor semăna cu modelul Publica. Mai toate vor trebui să îşi restrângă adresabilitatea la un public mai nişat. Numai restrângând şi calibrând publicul ţintă te poţi dezvolta. Referitor la modelul de business al editurilor, o editură mică are şanse reale de supravieţuire. În momentul în care publici zeci de titluri lunar, destinul acestor cărti este unul tragic. Pe de o parte piaţa nu are o asemenea putere de asimilare, pe de alta nici tu ca editor nu ai timp suficient la dispoziţie pentru promovarea şi îngrijirea acestora. În plus, limitându-te la un public dintr-o anumită zonă de interes, vei deveni mai dezirabil şi mai încrezător pentru acesta”, comentează reprezentantul editurii Publica, Bogdan Ungureanu.