Jurnal de librar: turistul cel de toate zilele
Mai degrabă așa: și nu ne da nouă turistul nostru cel de toate zilele!
Pentru cei mai mulți dintre librarii pe care-i cunosc, turiștii sunt chestia aia enervantă cu chip de om, aproape întotdeauna cu o atitudine scârboasă de superioritate, pe care ai vrea să-l alergi cu o furcă în mână dacă n-ai ști că așa-ți sapi singur groapa spre știrile de la ora ceaiului britanic.
De cele mai multe ori, chestiile sus-menționate put. Înțeleg, sunt turiști, se plimbă toată ziua, le iese transpirația și pe ochi de atâta entuziasm pentru o țară unde ”Oh my God, you speaaak Eeenglissshh!!!”. Dar împuțiciunea este deranjantă indiferent de cauze, să nu ne prefacem că abia așteptăm să mirosim boschetari pentru că empatizăm cu ei. Sunt două chestii complet diferite.
Pe când lucram la standul despre a cărui înființare v-am povestit aici, era chiar lângă mine (în dreapta) o bancă. Chiar lângă mine, dar în stânga, era o căbănuță din aia de un metru cu Exchange colorat și luminos care sclipea în toate zările. Eram, s-ar putea spune, înconjurată de posibilități de preschimbare a minunaților dolari în lei slinoși de strâns la piept. Dar nici măcar o dată nu s-a întâmplat să se ducă vreun turist direct la bancă sau la Exchange și să-și rezolve treburile. Nu, de fiecare dată se opreau lângă mine, se uitau fix, dar absolut fix în geamul băncii sau în luminițele Exchange-ului și urlau la mine:
– Exchange??? Wheereee can I goooo???
Spun că urlau pentru că – și-am observat asta destul de bine o vreme – oamenii au impresia că vorbesc o limbă străină bine dacă urlă-n limba lor. Țipătul nu face engleza română, la fel cum nu face nici franceza spaniolă ori whatever. Oricum: femeie, te uiți spre Exchange, de ce trebuie să fii dobitoacă și să întrebi? Jur că îl vezi, juuuur!!! Nu e după colț sau ascuns de un nor pufos. Te uiți la el!
Cei mai murdari: americanii. Cei mai gălăgioși: babele din Spania, rujate, machiate, botoxate, arătând ca niște îmbinări parțial reușite de piese de diferite vechimi și densități. Cei mai pretențioși: nemții. Cei cu foarte mulți bani: tipele moldovence sau rusoaice, dar al dracului de tinere, arătând perfect, alături de vreun tătic sau bunic burtos și cu vârsta cel puțin dublă, scoțând mereu cardul în urma alegerilor partenerei. Cei mai prietenoși: italienii (deși un cretin superpensat se înfipsese mai demult în mijlocul Pieței Sfatului și urla la boschetarii prieteni cu toată lumea și inofensivi ceva legat de faptul că-s români împuțiți, cu mame curve, de care nu scapă nici aici, nici în Italia. Eram în treacăt, i-am arătat degetul mijlociu și am intrat calmă în librăria în care lucram atunci).
Nemții n-au habar de engleză, dar mereu vor ceva pe gratis, ceea ce mie mi s-a părut șocant o vreme, până am devenit imună:
– This bookmark! Gift?
– It᾽s 2 lei.
– Oh, I know. But gift?
– No, you have to pay for it.
– Ja, but we tourists, you should give it for free, because I visist Romania.
– No, I won’t pay for that from MY money.
– Why nooot, dear?
– Whaaaat? Do you actually know how much I earn per month? Based on this idea, you should be giving me money.
Ș-apoi i-a zis neamțului de lângă, din ce am priceput, că „hai să plecăm, că asta e proastă și nu vrea să cedeze și să ne dea ceva”.
Asta era acum vreun an. Acum vreo săptămână, o bătrână din Spania, cu accentul ăla nesuferit în engleză:
– Ooh, hiiii. Maybeee… you speak a liiiitle bit of Eeenglish?
Și da, mă jignește întrebarea asta atât de întrebătoare, pentru că e pusă de la nivelul ăla la care te pui singur când crezi că, plecând în vacanță în România, vei vedea maimuțe peste tot. You aint superior, bitch!
Iar asta îmi amintește de scriitorul Andrew Nicoll, despre care aveam o părere bună (bazată pe titlul cărților lui, pe care nu am mai ajuns să le citesc) și care a fost la o lansare de carte în Brașov acum ceva vreme, poate vreo 2 ani să fi trecut de atunci. Toaaată lansarea, omul ăla nu a făcut decât să gafeze, l-aș fi bătut dacă n-ar fi fost așa masiv, am comentat și mormăit pe tot parcursul lansării, cât ne-a jignit el, fără să-și dea seama, probabil.
Avea translator, dar sala râdea când făcea el glume, nu aștepta nimeni să traducă femeia respectivă. Așa că el, șocat:
– Ooooh my God, you guys speak English!!! All of you??? Wow, DO YOU REALLY UNDERSTAND WHAT I AM SAYING RIGHT NOW? This is crazy, I cannot believe it.
Eu tot comentam pentru mine (și probabil unul-doi oameni de lângă mine care mă auzeau) că da, chiar ne ștergem și la cur, facem baie, mâncăm chestii cu lingură și furculiță, ne acoperim goliciunea cu materiale și suntem, în majoritate, monoteiști.
Apoi, tot Nicoll ne-a mai spus cum credea el că nu avem aeroport sau ceva de genul, că a ajuns la București și era uimit. Că până la vârsta-i venerabilă nu intrase într-o universitate și că făcuse asta abia în România, unde fusese invitat – el fiind ceva tăietor de lemne în viața de zi cu zi, dar cu opinii greșite legate de ce înseamnă alte nații.
Tot un fel de turist scăldat în baia stereotipurilor și el…
Foto: bookicious.com
15 Comentarii
ComenteazaAndrew Nicoll / June 17, 2016 la 8:39 pm
Why are you offended because people are surprised and delighted that you speak English? It would have been the height of arrogance for me to assume that, on visiting your country, you should speak my language.
simona / June 17, 2016 la 10:51 pm
Hello, it’s me again…and yes, I do speak a little bit of English. As for that guy who pretends that he is Andrew Nicoll, I have only one question. How does he know you wrote an article and mentioned him? Someone has translated for him an article from Romania? Well, mr. Nicoll, we may not be the champions of Europe, we sure have a lot to learn about…well, about anything, actually, but you sure don’t know anything about Romania. And you have no interest of learning something about it. You should know, as a writer, that, when you visit a country, you should read something about that, at least that we are not all uneducated and that about 90% of the Romanians speak English. It’s a common sense rule.
Andrew Nicoll / June 17, 2016 la 11:12 pm
You know so much about everything and yet you’ve never heard of Google. You don’t know that Google will tell me when my name is mentioned. You don’t know that it will translate – less than perfectly – most languages in the world. You have so much to learn – starting with courtesy. A guest in my house should obey my rules. I was a guest in your country and I did not dare to presume that you should speak my language. Believe it or not, speaking English is not the defining mark of education. There are millions of educated people in the world who do not speak English. It is not compulsory. Good manners are.
simona / June 17, 2016 la 10:58 pm
Scuza-ma, Anca, nu cred sub nicio forma ca nenea ala de mai sus era scriitorul cu pricina. Ce sa vezi, a invatat romana si citeste tot ce scriu romanii despre el. Si daca e…atunci sa invete la naiba ce sa faci si mai ales ce sa nu faci cand iti lansezi carti in alte tari. Ma pregateam sa iti scriu ceva dragut (ha ha, eu…ceva dragut) despre articolul tau, cand am citit comentariul de mai sus si m-am aprins. Asta chiar ne crede in epoca de piatra? Habar nu are ca multi romani citesc carti in engleza si poate ca vorbesc mai bine ca el. Asta trebuia sa o stie inainte sa aterizeze aici. Imi cer scuze pentru iesire. Sper sa (mai) ai (inca) o seara placuta.
Simona
simona / June 18, 2016 la 7:08 am
Well, mr. Andrew Nicoll, yes, I guess I have to appologize, not for what I said because it is what I believe, but because I even said something about your comment, because I realised that you didn’t understand anything from what I wanted to communicate. You just felt offended that I dare to have an opinion and express it.
Yes, you are right, a guest in your house should obey your rules. On the other hand, in my opinion, a guest in MY house it is “allowed” to enjoy and have fun, because it is my guest and I allways want my guests to feel good. When I was a tourist in other countries and wanted to talk to someone I simply said “Escuse me, do you speak English?” You, as a guest in my house should not presume that I do or I don’t speak your language, you just have to ask. My English is not perfect, I know that, but yet I think I would be able to sustain a conversation or understand what you say. I think that this is why Anca (the lady who wrote that article that mentioned you-by the way, I love her articles) was upset, because you came here with a false impression and presumed something that was not true.
I don’t want to argue and this is Anca’s blog, I feel like I am her guest and argue with another guest in her house. Just take this one as a piece of advise ( if you think you can handle it)…never ever presume something about anything. It’s like you label something. Ask…it is not hard to ask. Just think about one thing…that someone from that meeting would have asked you questions in Romanian. Why? Well, you are a writer, I presume you speak my language. No matter that the whole time your saying was in English…I can presume anything I want, right?
Have a nice day
Andrew Nicoll / June 18, 2016 la 10:16 am
No. You cannot assume anything you want. That’s the point. You can’t assume that I speak Romanian, just as I can’t assume that you speak English. It’s a ridiculous assumption and, certainly, it was not my experience. If everybody in Romania speaks English, why would the publishers bother sending my translator with me? Why would they bother translating the book into Romanian? The publishers – who are Romanian – obviously didn’t believe that everybody speaks English. Your argument is utterly undermined by that alone. It’s such a simple and obvious point that it is impossible to believe you don’t see it, unless you are arguing for the sake of arguing. You have clearly set out to find offence without reason and there is no point in discussing this any further but, I assure you, I will not allow this ridiculous incident to spoil my happy memories of your country and the many good people I met there.
Oana Pauna / June 18, 2016 la 12:28 pm
Ce idiot. Parca nu stie ca engleza e limba de circulatie internationala si ca o invatam la scoala obligati.
Urasc oamenii care ne cred prosti. In caz ca nu stiau suntem singurul popor din lume care e mega-concentrat sa invete o limba properly, cu tot cu accentul nativ. Cand vrem sa facem ceva, o facem bine!
Unii dintre noi vorbesc si franceza. Sa inteleg ca suntem un popor de genii in ochii micilor americani si anglofoni?
Daca era dupa mine invatam rusa, turca si coreeana, dar nu e dupa mine!
Doar pentru ca multi dintre noi suntem saraci, nu inseamna ca suntem si prosti! Wtf?
simona / June 18, 2016 la 2:48 pm
Asta incercam si eu sa il fac sa inteleaga, Oana, dar se pare ca si-a facut o fixatie legata de noi si ramane ancorat in ceea ce crede el. Atat de tare ma enerveaza cei care ne pun eticheta imediat ce afla de nationalitatea noastra. Dar, ma rog, nu are rost sa bat apa in piua degeaba, se pare ca nu am cu cine…
Anca Zaharia / June 18, 2016 la 9:28 pm
Glad to see that our post managed to gather so many comments. However, the topic was focused on tourists and what they think of us, Romanians, and all the aspects in the article were centered on this specific idea. Mr Nicoll, you are just a victim of my perspective – and if this offended you in any way, we apologize. It is not our concern to imply that maybe, just maybe, you are not entitled to base your opinions on stereotypes – as it is highly impolite that I considered you, at that point especially, a nobody who writes some books and then just thinks they are somewhere higher than the rest of us. Because I could not possibly know that. Or anything else about you.
Concerning my Romanian fellows here in the comment section, I completely understand their point. We are so frustrated to see how incredibly smart we seem to be, and yet be always mistaken for ”gypsies” and thieves (or whatever bothers us as a description).
Again, Mr Nicoll, I used you as an example of a tourist who embraces stereotypes – perhaps a mistake. I have really strong feelings against tourists in general – perhaps a mistake too. My point is that we are not perfect and life’s short, and this is because whenever I manage to see all this fight from an objective perspective, we are both right. May we be filled with peace and our shelves filled with books! 🙂
Anca Zaharia / June 18, 2016 la 9:34 pm
Cât despre Oana și Simona, sunt perfect de acord cu voi – și asta în primul rând pentru că eu în realitatea asta trăiesc, în lumea asta unde suntem maimuțele care uite, știu să zâmbească la poză și ne servesc pe noi, ăștia cu banii și civilizația, care vă facem țara un loc vizitat.
Deloc greșită și chestia asta, însă detaliile (care ne deranjează) fac diferența de ne lasă cu impresia asta despre toți cei care sunt uimiți că avem aeroport, învățământ obligatoriu, apă curentă (puțină), mai puține wc-uri în curte, parcă și ceva mai puține mame adolescente și tot așa. Vă pup cu drag!
Lavinia / June 28, 2016 la 2:42 pm
Ce atitudine privinciala! Turistii….sunt turisti, peste tot. Ei functioneaza dupa motto-ul ‘ muie-ti is posmecii’, pt. Ca in vacanta nu vor sa se streseze de nuciun fel. Sa o faci tu pentru ei si gratis daca se poate. De-asta sunt unele tari unde turistul revine la nesfarsit. Pt. Ca aia au inteles ce vrea un turist. In fine, cat despre Limba engleza …scriitorul a complimentat pe cei prezenti, insa voi in fudulia voastra ati luat-o ca o ofensa. Si asta pt.ca aveti mentalitate privinciala, chiar daca scrieti din fundul Bucurestiului. Eu m-as simti onorata ca un X-escu Isi aduce translator, asta denota respect fata de lb mea materna. Niciun francez/ neamt nu ar fi reactionat asa. va las pe voi sa pricepeti de ce
simona / June 28, 2016 la 4:39 pm
…din fundul Brasovului, scuza-ma Lavinia…Si nu, nu ma simt onorata ca un X care se crede scriitor isi aduce traducator. E foarte bine, e frumos din partea lui, dar sa nu se mire ca noi pricepem ce zice el si fara translator…iar felul in care a spus-o clar denota ca ne considera idioti si nu se simte placut surprins de acest aspect. Nu e fudulie, crede-ma, am inteles perfect ce vrea Anca sa sublinieze
Anca Zaharia / July 8, 2016 la 12:19 pm
Greșit, sunt o provincială moldoveancă de la țară care trăiește în fundul Brașovului 😉
Dorina / August 21, 2016 la 5:42 pm
Articolul asta e o aiureala de la cap la coada.
Andres / August 21, 2016 la 8:41 pm
Dorina, de ce ți se pare o aiureală?