Împreună creștem cititori: De ce e important cititul
De ce e necesar să citească cei mici? se întreabă foarte mulți părinți. Deoarece copiii sunt sufocați de multitudinea de materii școlare, părinții evită să îi înscrie pe cei mici la atelierele / cluburile de lectură, evită să le prezinte cititul ca alternativă de petrecere a timpului liber, considerând că e suficient cât citesc la ora de limba română și că își găsesc toate informațiile necesare pe internet. Ori nu e chiar așa…
Copiii nu mai citesc fiindcă părinţii nu mai citesc. Părinţii iau cunostinţe gata digerate, cineva le transmite o ştire, altcineva o altă ştire, un flux de ştiri care de cele mai multe ori sunt neinteresante şi neproductive. Fluxul de ştiri împiedică omul să-şi aleagă informaţia care îl interesează. Pe scurt, informațiile vin gata sintetizate și subiectivizate și nu oferă cititorului șansa de a-și forma propria opinie asupra subiectului. Astfel, omul devine un consumator de informaţie în cea mai mare parte inutilă.
Copiii iau parte la acest proces, află lucruri noi pe care nu le înţeleg, nu le folosesc la nimic, îşi umplu mintea şi avem deseori părinţi care se miră de cât de informaţi sunt copiii lor, când de fapt ei au un aflux de informaţii inutile. „Ştiu mult şi nu-mi ajută la nimic”, deoarece neştiind cum se consumă informaţia, ea va deveni doar un balast stocat, fiecare îşi dă cu părerea, a început să fie o robotizare, toată lumea se pricepe la orice şi la nimic, în fond.
Nu mai avem intervenţia personală, experienţa personală, evaluarea personală, necesitatea mea informaţională nu se mixează pe necesitatea informaţională a altui individ. Avem viziuni diferite, avem soluţii diferite, s-ar putea să mergem în aceeaşi direcţie, dar pe 100 de drumuri care nu se vor întâlni niciodată.
Copiii nu mai citesc deoarece noi le-am furat plăcerea lecturii, pentru că noi nu am avut-o niciodată sau nu am ştiut că o avem. Ce găsim într-o carte ? Un şir de povestiri. Ce sunt povestirile? Experienţe trăite sau imaginare. Cartea ne deschide drumuri, experienţa altora ne va ajuta pe noi într-o situaţie sau alta să ne evaluăm, rupând din context ceea ce este rezonant cu personalitatea noastră. Cărţile sunt trepte de învăţare.
Începem cu poveştile, care deodată îi sperie pe mulţi. Mulţi văd pericolul acolo unde nu este. Văd violenţa la tot pasul. Scormonesc până şi în poveşti pentru a scoate în evidenţă spaimele lor. Povestea este poveste. Firul poveştilor este întotdeauna acelaşi: binele câştigă, răul este învins. Cum? Prin tenacitate, perseverenţă, inteligenţă. Oare nu sunt calităţile pe care ni le dorim fiecare? Oare balaurii din poveste, lupul sau minotaurul nu sunt încercarea noastră de fiecare zi de a răzbi în viaţă? Viaţa este tragică, este dură, este un exerciţiu continuu de supravieţuire. Nu trebuie să învăţăm asta?
Copiii nu mai citesc şi este o problemă nu pentru tagma scriitorilor, care vor scrie deoarece o fac din pasiune, ci pentru lecţia de viaţă pe care i-o luăm copilului nostru, dându-i informaţii inutile pentru a ne umfla în pene cu cât este el de informat. Noi îi deschidem drumul spre informaţia de balast şi pe urmă ne întrebăm de ce el reacţionează violent, impulsiv, necontrolat, se comportă inadecvat. Şi toate acestea deoarece noi îi dăm informaţia finală şi nu-l lăsăm pe el să facă paşii cunoaşterii. Când ne vom da seama că un copil devine om pas cu pas, vom şti să-i servim picătura de cunoaştere a fiecărei etape. Copilul trebuie educat, copilul nu se educă singur.
Îmi veţi vorbi despre libertate. Libertatea este într-adevăr un bun, dar numai daca ţi-o asumi. Vorbim despre libertate, dar nu vorbim despre constrângerile libertăţii, deoarece libertatea este pentru toţi, dar spaţiul ei este totuşi limitat. Nu am voie să calc spaţiul altei libertăţi. Și totuși nu le oferim copiilor libertatea de a deveni indivizi autonomi și independenți, capabili să discearnă singuri ce e bine și ce e rău, învățând din greșelile și experiențele personajelor din cărți.
Oricât am insista, nu există argumente suficiente pentru cât de important este cititul. Nu răpiți copiilor plăcerea lecturii!
Vezi toate ideile și lasă-ne comentarii cu ideile tale>>
Preia bannerul campaniei pe blogul tău! Dacă ai nevoie de alte dimensiuni, scrie-ne pe [email protected].
Urmărește și susține campania pe Facebook cu hashtagul #impreunacrestemcititori
Patricia Lidia
Inginer, femeie și mamă în viața reală, autor de texte pentru copii și jurnalist cultural neoficial în viața virtuală...
Scrie un comentariu