Inferno is upon us.

Și cu asta am rezumat toată acțiunea din film – cu scuzele de rigoare pentru spoiler. Deși, nu prea e spoiler, pentru că filmul o să atragă, cred eu, mai ales publicul cititor de Dan Brown, care cunoaște deja povestea. Îi cer iertare publicului iubitor de Tom Hanks dacă i-am stricat surpriza – supriză pe care oricum o strică trailerul și scenele de început ale filmului, din care aflăm că cea mai mare problemă a omenirii este suprapopularea.

Plecând de la această revelație, Bertrand Zobrist (Ben Foster) decide să ia situația în propriile-i mâini și să creeze un virus menit să decimeze populația. Gândit și făcut. Nici măcar faptul că moare în primele 10 minute ale filmului nu pare să îi dăuneze planului. Presiunea este mult mai mare acum pe umerii profesorului Robert Langdon, care nu are doar enigme și ghicitori de rezolvat, ci și o întreagă planetă de salvat. De data aceasta, alături îi stă o nouă tânără frumoasă și deșteaptă – atotcunoscătoare întru Dante -, interpretată de Felicity Jones, dar actrița care fură toată lumina reflectoarelor (cel puțin a reflectoarelor autohtone), este Ana Ularu, foarte expresivă în rolul polițistei Vayentha – deși este departe, fizic, de personajul descris în carte.

Filmul (ca și cartea, de altfel), respectă rețeta de succes din Codul lui DaVinci și Îngeri și demoni: mistere, întorsături de situație, acțiune cât cuprinde, Tom Hanks. Este o opțiune numai bună pentru weekend, dar nu este o tragedie dacă se întâmplă să îl ratați. Dacă, asemeni mie, ați citit cartea cu mult timp în urmă și nu mai țineți minte exact ce și cum, o să vă placă filmul mai mult decât o să le placă fanilor înrăiți, cărora nu le va scăpa faptul că filmul a modificat faptele, pe ici pe colo, și anume în punctele esențiale. Inclusiv finalul este schimbat cu unul mai optimist, ca să compenseze probabil atmosfera sumbră din film. Nu țin minte să mă mai fi uitat cu ochii întredeschiși la un film care își poartă protagoniștii prin atâtea locuri frumoase (o să vreți să vizitați Florența urgent după ce vedeți filmul – asta presupunând că nu v-ați dorit și până acum), dar eu nu sunt un etalon când vine vorba de filme cu sperieturi. Eu sunt la un pas de infarct când strănută cineva în sală, așa că nu m-ar mira ca pe voi să vă amuze fix fazele care mi-au făcut pielea de găina.

Dacă vreți să vedeți un film la cinema zilele astea și nu mai găsiți bilete la Două Lozuri sau Les Film de Cannes a Bucharest, puteți să mizați pe Inferno. Nu garantez că o să vă placă, dar sigur nu o să vă plictisiți.

Vizionare plăcută!

#ana ularu #club de carte #Codul lui DaVinci #dan brown #featured #florenta #inferno #tom hanks